O agenție se va uita la candidatura ta câteva secunde. Nu e obrăznicie, e aritmetică. O agenție de mărime medie primește sute de candidaturi pe săptămână și are deja un tablou plin de oameni cărora încearcă să le găsească de lucru. Decizia ține de obicei de faptul că acoperi sau nu un gol pe care îl au chiar acum, iar în rest de faptul că fotografiile tale îi lasă sau nu să te vadă limpede.
Amândouă lucrurile depind de tine mult mai mult decât se crede și niciunul nu costă bani.
Ești așezat lângă un tablou întreg, nu judecat de unul singur.Ce face de fapt o agenție
O agenție te reprezintă în fața clienților. Te propune pentru lucrări, negociază onorariul și drepturile de folosire, urmărește factura și ia un procent din ce ți se plătește pentru muncă pe care chiar ai făcut-o. Din asta câștigă.
Tot restul decurge din propoziția asta. O agenție câștigă atunci când câștigi tu, și tocmai de aceea o agenție adevărată este selectivă: fiecare om din tablou e cineva căruia trebuie să îi găsească de lucru. Asta explică și de ce o agenție adevărată nu îți cere bani ca să intri, ca să apari pe o listă sau ca să fii luat în seamă. Dacă o organizație câștigă din tine, nu din clienți, nu are niciun motiv comercial să îi pese dacă vei lucra vreodată.
Ce trimiți
Agențiile vor să vadă materia primă, nu o producție. Candidatura obișnuită e simplă și nu s-a schimbat prea mult în douăzeci de ani.
- Fotografii brute, curate. Din față, din profil, din spate. Cap și umeri, plus întreaga siluetă. Perete simplu, lumină naturală, părul liber și întins, fără machiaj sau aproape fără, haine simple, mulate pe corp.
- Măsurile tale. Înălțime, bust sau piept, talie, șolduri, numărul la pantofi și mărimea la haine, cu unitățile scrise. Data nașterii.
- Unde locuiești și dacă poți călători sau dacă ai dreptul de a lucra acolo unde se află agenția.
- Date de contact care funcționează și o mențiune dacă persoana de contact este un părinte sau un tutore.
Ce să nu trimiți: imagini retușate, machiaj greu, filtre, fotografii de grup, cadre de vacanță de la distanță sau o sută de poze. Patru până la șase cadre bune bat patruzeci.
De ce cad cele mai multe candidaturi
Foarte puține sunt respinse pentru că omul arată altfel decât trebuie. Cele mai multe sunt respinse pentru că sunt imposibil de evaluat.
- Fotografiile ascund omul. Retuș, unghiuri, părul peste față, ochelari de soare. Dacă nu se vede structura feței, trec mai departe.
- Măsuri lipsă sau vizibil înfrumusețate. Se verifică cu centimetrul la prima probă de costume, iar o nepotrivire se ține minte.
- Agenția greșită. Să trimiți o candidatură comercială, de tip caracter, către un tablou de modă înaltă înseamnă să pierzi timpul tuturor. Uită-te pe cine reprezintă deja.
- Calea greșită. Agențiile publică felul în care vor să primească candidaturile. Ignorarea acestui lucru e primul lucru pe care îl află despre cum e să lucreze cu tine.
Cum găsești agențiile care merită o candidatură
Pornește de la munca pe care o poți vedea. Când dai peste o campanie, un editorial de modă sau un catalog în care apare cineva care ocupă exact locul pe care l-ai ocupa tu, află cine îl reprezintă. Lista aceasta e mai bună decât orice îndrumar.
Apoi citește pagina fiecărei agenții. Aproape toate își scriu regulile de trimitere, orele de ușă deschisă dacă le țin și tablourile pe care le administrează. Respectarea acestor reguli la literă e cel mai ieftin avantaj pe care îl poți avea.
Un perete gol și o fereastră bat orice pachet de studio plătit.Cum deosebești o agenție adevărată de un negoț cu speranțe
Diferența nu stă în cât de profesionist arată biroul. Stă în locul de unde vin banii.
- O agenție adevărată e plătită de clienți. Ia un procent din onorarii pe care le-ai câștigat tu. Nu îți emite factură ca să intri.
- Nu îți impune fotograful ei. Să ți se spună că trebuie să îți faci portofoliul pe cheltuiala ta la un studio anume e cel mai vechi aranjament din meserie, iar studioul și agenția sunt adesea o singură firmă cu două nume.
- Poate să îți arate lucrări. Întreabă pe cine a plasat de curând și verifică dacă lucrarea aceea există.
- Este înregistrată. Caut-o în registrul comerțului din țara din care pretinde că lucrează.
- Îți dă contractul să îl citești. Din timp, nu chiar în ziua semnării, și fără să se opună să îl iei cu tine.
Să plătești pentru fotografii sau pentru cursuri nu e automat o înșelătorie. Linia trece pe acolo pe unde cel care îți ia banii e același cu cel care îți promite de lucru.
Înainte să semnezi orice
Un contract de reprezentare este un contract comercial și merită o oră de atenție.
- Exclusivitate. Sunt singurul tău agent, pe ce teritoriu și pentru ce fel de muncă?
- Durată și încetare. Cât ține și cum îl poate încheia fiecare parte?
- Comision. Ce procent, din ce anume, și se reține ceva înainte să ajungă la tine?
- Cheltuieli. Ce poate fi trecut în contul tău și trebuie să aprobi tu mai întâi?
- Plată. După ce clientul îi plătește, când ești plătit tu?
Niciuna dintre aceste întrebări nu e nepoliticoasă. O agenție care le consideră nepoliticoase ți-a spus deja ceva folositor.
Unde se așază CastHub
Nu suntem o agenție. Nu te reprezentăm, nu negociem pentru tine și nu luăm nicio parte din onorariile tale. Ce se întâmplă aici e că mărci, producători și agenții publică anunțuri de selecție, iar oamenii cu talent se înscriu direct și gratuit, pentru că nimeni serios nu ia bani pentru dreptul de a fi luat în seamă.
Conturile de firmă trec printr-o verificare a identității înainte de a ajunge la partea profesională a fișei tale — măsurile, detaliile portofoliului și datele de contact rămân închise până atunci. Asta îți spune că firma care te caută există cu adevărat. Dacă oferta ei e bună rămâne treaba ta să judeci, iar o agenție cu care merită să semnezi chiar asta așteaptă de la tine.
